Biserica Buna-Vestire

Biserica Buna-Vestire

În formularele Consistoriului duhovnicesc din Chişinău menţionat o biserică făcută din “gard de nuiele, îmbrăcată cu scânduri, având toate cele de trebuinţă pentru slujba dumnezeiască”. La 1810, din voinţa căpitanului Gavriil Terentie şi cu ajutorul creştinilor a fost rezidită biserica, din piatră, şi a fost înconjurată cu un zid, tot de piatră, la 1824. Biserica are aspectul bisericilor medievale moldoveneşti din secolul al XVIII- lea, adică aceeaşi formă de corabie, cu bolta concavă, mult mai pronunţată decât în celelalte locaşuri mai vechi din Chişinău. Nu avea strană, dar avea o catapeteasmă frumoasă, împodobită cu icoane, având chipurile Maicii Domnului şi Iisus Hristos, îmbrăcate în argint, donate de către ctitorul bisericii încă la 1808.
Altarul bisericii este plin de icoane de toate mărimile, unele cu pictură veche românească.
Biserica avea numeroase cărţi bisericeşti şi la 1893 a fost deschisă o bibliotecă, iar la 1895 — o scoală bisericeasca. Fondul bibliotecii era constituit din cărţi vechi greceşti şi româneşti, între care: Mineul de obşte şi Orologiul grecesc, fără dată, lipseşte coperta; Evanghelia îmbrăcată în argint, tipărită la Buda la 1812; Ceaslov, tipărit la Chişinău la 1817; Penticostal tipărit la Mănăstirea Neamţului la 1834 şi cumpărat la 1837; Triod, tipărit de asemenea la mănăstirea Neamţului, la 1847, şi alte cărţi. Din Condica formelor de la ţinutul Lăpuşna, din decembrie 1812, aflăm că la biserică slujeau patru preoţi, doi diaconi şi doi ecleziarhi.
Locaşul sfânt a fost construit în stilul bisericilor vechi din Moldova – are clopotniţă deasupra intrării în biserică, cu cinci clopote de diferite mărimi şi un pridvor. între preoţii care au slujit la biserică în perioada interbelică au fost protoiereul Grigore Glavatinschi şi protoiereul Constantin Erhan. De-a lungul timpului biserica a fost reparată de câteva ori: la 1910 pe banii enoriaşilor a fost reparat parţial interiorul şi exteriorul locaşului sfânt, la 1913 şi 1942 — reparaţii capitale mai însemnate, la ultima reparaţie planul a fost întocmit de arhitectul V. Ulinici.
Ca şi multe alte biserici din R. Moldova, după cel de-al doilea război mondial biserica a fost închisă, iar mai apoi transformată în depozit de păstrare a exponatelor de muzeu. De curând, biserica, deja reparată, şi-a deschis uşile pentru credincioşii oraşului.
Maria Brânzan


Din cartea : Locaşuri sfinte din Basarabia. – Ch. : Alfa şi Omega, 2001. – 288 p. – Din cuprins : Biserici din Chişinău. – P. 108-128.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s