Scurtă sinteză istorică


Denumirea oraşului Chişinău a început sări intereseze pe oamenii de ştiinţă de mai multă vreme şi mai ales după 1818, când acest orăşel din centrul Moldovei de Est a fost ridicat ia rang de centru al regiunii anexate de Imperiul Rus. În această privinţă şi-au expus opiniile mai mulţi istorici, atât români, cât şi străini. Una din primele ipoteze preconiza că denumirea oraşului provine de la o noţiune mai veche din limba română, care desemna o sursă de apă — un “şipot”, un izvor, o cădere de apă. Ca localitate, este atestat în sec.XV pe malul drept al râuleţului Bâc, lângă un izvor puternic, de unde multă vreme populaţia s-a alimentat cu apă. Celebrul istoric şi filolog B.P.Hasdeu a considerat că numele Chişinău provine de la termenul “Chişinău” (cheşene), însemnând mausoleu, cavou, cupolă şi că a apărut pe locul unei “selişti tătăreşti”. Istoricul basarabean A. Boldur prezintă trei versiuni cu privire la etimologia cuvântului: 1. Că este un termen de provenienţă cumană: “cheşen” — capelă, schit, mănăstire, plus tătărescul “aul” — cătun, selişte, îngrăditură; 2. Din sintagma “câşla nouă”; 3. Din ungurescul “Kisieno” — Ioan cel mic. Merită atenţie şi opinia lingvistului N.Raievschi, conform căreia denumirea oraşului ar fi un toponim de origine turanică. Recent a expus o serie de idei interesante referitoare la originea toponimului Chişinău cercetătorul I. Dron. Printre altele, ei consideră că “în cazul etimonului turanic (câpceac) “cheşene” (împrumutat de turanici din persană: kaşana — locuinţă, sălaş, casă cu pereţi căptuşiţi din exterior, locuinţă de iarnă) a căpătat în dialectele câpceace sensul — mausoleu, cavou (kaşana, la rândul său, provine din acelaşi etimon indo-european ca şi latinescul “casa”). Toate cuvintele de împruut cu accentul pe ultima vocală (ori grup de vocale) în graiurile noastre se modifică uşor, terminaţia lor “refăcându-se” în diftongul — eu/du. … şi pe pământurile ocupate în trecut de câpceaci “chişinăurile” — iniţial mausolee — au trecut, pe alocuri, în categoria numelor topice. În graiurile moldoveneşti dintre Prut şi Nistru…, termenul entopic “Chişinău”, de origine câpceacă, a suportat şi o anumită deformare, dobândind un nou înţeles toponimic. Prin urmare, conchide cercetătorul, “…sursele mai vechi şi mai noi atestă că denumirea “Chişinău” se dădea unor mausolee “tătăreşti”, care fiind construite din piatră, mai apoi serveau şi în calitate de eventuale adăposturi”.

Victoria STRATEIU
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s